„Cu vivacitate pictorială, Cristina Alexandrescu propune aici o abordare insolită a alterității narcisiste și a propriilor valuri de anxietate. Un imaginar bine drămuit cu puseuri alegorice: o plachetă endearing nu doar despre sexualitate și corporalitate, ci, în primul rând, despre diverse forme de relaționare. Scrie jovial despre rutină, frici și—aspect esențial—despre vulnerabilitate, gestionând nevoi și trasând conturul unor limite. Funny și, totuși, dureroase, poemele din această plachetă traversează spectrul emoțional de la triggers la homeopatie și demonstrează—cu umor, cinism și autoironie—că speranța chiar poate deveni virtutea celor înfrânți. Versuri subtile despre texturile apatiei și despre cum se iubește azi, când toți putem sfârși „în partea de jos a listei de chat”. - Alex Ciorogar