Cine locuieste aici?

 Aceasta este întrebarea care-l preocupă pe copilul din povestea noastră. El află câte ceva și merge mai departe. Oare nu de-asta am venit pe lume? Să întrebăm, să găsim răspunsuri și astfel să descoperim lumea aceasta prea mare pentru noi. Fie că avem un scop, fie fără vreo țintă anume, n-ar trebui niciodată să ne oprim din a pune întrebări. Întrebări simple: cine?, ce?, cum?, de ce?

Citind prima dată „Cine locuiește aici?” și urmărindu-l pe micul aventurier așa cum îl urmărește Alice pe Iepurele Alb, ne lăsăm duși de vânt și de valurile mării, freamătul naturii, de drumul fără sfârșit și de povestea cu final neașteptat. Povestea ne face atenți la tot ce ne iese în cale. Pericole? Nu-i nimic periculos în a vrea să înțelegem lumea în care trăim.

Cartea s-a născut când Laura a descris călătoria unui copil prin cuvinte precise, sensibile și măsurate: de la coaja de nucă la trunchiul copacului, de la ciuperca din pădure la fluturele plin de culori, de la sacul fremătător al lui Moș Crăciun la îmbrățișarea caldă a mamei, acesta descoperă CĂLĂTORIA, FRUMUSEȚEA, BUCURIA, POVESTEA și pe sine însuși.

Apoi, cartea a crescut când Kim Amate a transpus totul în ilustrații minunate, fiecare pagină vibrând de poezie și culoare.

Laura Pamfiloiu iubește marea, florile de liliac și gogoșile pudrate cu zahăr. S-a născut la Târgu-Mureș, dar colindă parcurile din Cluj-Napoca de mai bine de douăzeci de ani. Se consideră un om norocos deoarece trăiește înconjurată de copii, alături de care scrie și citește povești. Dacă s-ar putea muta într-o poveste, ar locui în Țara Minunilor cu prietenul ei cel mai bun, Pălărierul nebun.

Kim Amate s-a născut în 1974 în Terrassa, un orășel spaniol industrial și gri, pe vremea când televiziunea era alb-negru. Și poate că a fost mai bine așa pentru copilul Kim, care a avut timp destul să exploreze în voie culorile gâzelor și ale cărților vechi de acasă. Mai târziu, când s-a făcut mare, a găsit în ilustrație cel mai plăcut mod de a petrece timpul, și de-atunci nu face altceva decât să spună povești și să dea o nouă viață gândăceilor și altor insecte care i-au colorat copilăria